Mărturiile voluntarilor noştri

"Mihăiţă nu va reveni niciodată la noi la Secţia de Oncopediatrie, dar nu din cauză că s-a vindecat… Înainte de a-şi lua rămas bun mi-a înmânat o poză – un băieţel de patru ani şi jumătate, cu ochi vioi, cu o privire matură şi serioasă în care se pot citi multe… şi m-a rugat: “Te rog să-I dai poza aceasta Ralucăi, ştii tu, domnişoara care m-a vizitat atât de des, s-a jucat cu mine, a povestit cu mine… şi să-i spui să nu mă uite niciodată.” Din păcate nu toate poveştile au happy-end." El face parte din categoria celor 20% din cazurile diagnosticate cu cancer pentru care nu mai există salvare din cauza resurselor financiare mult prea scăzute dirijate către sistemul de sănătate românesc.

" Rareori intalnesti oameni care sa nu fi fost - macar odata - internati intr-un spital ... Andrei are 6 ani, l-am cunoscut pe coridorul sectiei de onco-pediatrie a Spitalului Clinic de Copii , tragand dupa sine imensul suport pe rotile, de care era legat prin furtunul pungii de transfuzie. Cativa pasi mai departe, in umbra acestei tragedii, pasea mama, tanara, ingrijorata, cu sprancenele arcuite ca doua semne de intrebare obosite … palida si contrariata – de ce copilul meu ? Chiar si suvitele de par de pe frunte se razvrateau impotriva sortii – de ce copilul meu ? Iar eu m-am simtit deodata marunt si inutil, intrebandu-ma daca vreau sa o ajut, daca pot sa o ajut, daca stiu cum sa o ajut. "

O parte din donaţiile făcute Societăţii Române de Cancer sunt direcţionate către Secţia de Oncopediatrie II a Spitalului de Copii, Cluj-Napoca, pentru medicamente. Dumneavoastră, facând o donaţie către noi, puteţi contribui la un deznodământ mai fericit al acestor poveşti de viaţă.